Ieri am mers din nou în Deltă. Mă rog, nu chiar în inima Deltei, ci mai la vale de Tulcea, pe canalul 36.
Am făcut un popas pe unul din maluri, pentru masă, lîn vecinătatea unui adăpost pescăresc, pe o limbă de pământ înconjurată de apă.

Superb, dar trist! Mizeria ..cât casa. Şi pentru că ne dăm ecologişti şi pentru că trebuie să dăm exemplu celor care vin din urmă şi nu în ultimul rând pentru că ne pasă, ne-am înarmat cu saci de gunoi şi am adunat sticle, peturi, doze de bere, cutii de conserve, pungi de plastic, pelerine de ploaie si tot ce mai aruncaseră prietenii noştri pescarii în apă.

Aşadar, pe o limbă de pământ de mai puţin de 30 de metri am adunat nouă saci cu gunoi. Saci pe care i-am urcat pe şalupă şi i-am plimbat până într-un tomberon, la Tulcea.

Am decreta “Misiune îndeplinită”, dar mă tem că-i prea puţin. Delta Dunării e sufocată de gunoaie! Dacă vă pasă, faceţi ceva. Orice gest contează!

Ştiţi cum se spune despre România… Că e o ţară fru­moa­să, dar, din păcate, popu­­lată. Şi cum Delta Dunării e în România, se aplică şi la noi. Din păcate!.
Am avut privilegiul de a face o excursie în Deltă la sfârşitul săptămânii trecute, în calitate de gazdă, dar acum spun cu mâna pe inimă că mi-a fost ruşine.
Ruşine că o asemenea frumu­seţe e lăsată în paragină. Ruşine că o zonă atât de frumoasă este sufo­cată de mizerie. Ruşine că, deşi es­te cea mai sigură sursă de venit pen­tru majoritatea localni­cilor, aceştia văd Delta ca pe o groapă de gunoi.

Spun acest lucru pentru că in­dolenţa noastră face ca locul acesta unic cu care am fost bine­cuvântaţi să atingă cele­bri­tatea nu prin peisaje sau prin speci­ficitatea ecosistemelor, ci prin cultura de pet-uri de pe malurile canalelor.
De la intrarea propriu-zisă în Deltă, respectiv canalul 36 şi până oriunde aţi fi curioşi să verificaţi, priveliştea este aceeaşi, indiferent de malul spre care priveşti: cor­morani şi pet-uri, raţe şi pet-uri, egrete şi pet-uri, lebede şi pet-uri…
Este de-a dreptul trist să vezi un asemenea tablou pestriţ, dar şi mai trist este că la curăţenie nu se înghesuie nimeni, deşi avem şi instituţii şi agenţii şi O.N.G.-uri de profil. De profil deltaic, nu de cu­ră­ţenie. Şi până la vară, când pro­babil vor fi organizate tabere de curăţenie, nimeni nu mişcă nimic.
Unii spun că agenţii A.R.B.D.D.-ului ar fi cei care ar trebui să se ocupe de acest aspect, că instituţia are deja un plan de gestionare a deşeurilor, dar că din motive tehnice nu s-a desfă­şurat o licitaţie care să desemne­ze o firmă. Dacă această ipoteză ar fi cea reală, putem trage cel puţin o concluzie. Aceea că gunoiul din Deltă va rămâne pe loc încă multă vreme, chiar dacă sezonul turistic se apropie cu paşi repezi.