Spune Florenta in Obiectiv:
Benjamin, cetăţean francez, a uitat să-i întrebe pe prietenii lui din România cum poate ajunge în Delta Dunării.
A venit aici cu un rucsac nu foarte încărcat şi s-a gândit că ar fi ideal să călătorească “by train”, aşa cum face de obicei prin Europa. Din Paris până la Londra a ajuns în două ore, 3 minute şi 39 de secunde, de la Londra la Timişoara – în 25 de ore, iar de la Timişoara la Tulcea – în…. 28 de ore, dacă punem la socoteală cele câteva ore pe care le-a pierdut prin gările autohtone.
“Mi-am cumpărat un bilet Inter Rail şi am sperat că voi ajunge destul de uşor la Tulcea. A fost însă catastrofal. Eu nu mai vreau să vin niciodată aici, indiferent de cât de frumoasă ar fi zona asta. Am stat în gară la Medgidia câteva ore noaptea, am fost aproape jefuit, şi am ajuns în Tulcea la o oră total nepotrivită pentru a avea o legătură bună cu vapoarele care ajung în Deltă. Dar cum să se întâmple aşa ceva? Sunt foarte revoltat şi le voi spune prietenilor mei că Delta Dunării nu este o destinaţie prea bună pentru vacanţă”.
Să fie oare Benjamin revoltat doar pentru cele aproape şapte ore pe care le-a făcut din Bucureşti până la Tulcea? Sau a aflat deja că de la Tulcea la Sfântu Gheorghe, destinaţia sa finală în România, mai merge încă patru sau cinci ore?

Cei care ignora Muntii Macinului si sustin ca ar fi doar niste dealuri golase, ce abia depasesc 400 de metri, se insala amarnic. Peisajul este unic, crestele erodate sunt spectaculoase, salbatice si suficient de abrupte ca sa puna la incercare un drumet experimentat.
Ceea ce da unicitate locului este extraordinara zestre de fauna si flora. A fost declarat Parc National acum trei ani. Este singura zona de acest gen din Europa, unde se „intersecteaza“ specii asiatice cu mediteraneene si central europene, unele rare, altele amenintate cu disparitia.
Pe partea de vegetatie, unele specii se afla aici la limita extrema a arealului lor mondial. Culmea Pricopanului este principalul culoar de migratie, din apropierea Deltei, a peste 180 de specii de pasari. Sunt rapitoare care cuibaresc numai aici.
Daca admiistratia parcului se arata preocupata sa puna in valoare toate acestea, comunitatile locale ridica din umeri. Oamenii vor un singur lucru: sa se redeschida cariera de granit ca sa aiba unde lucra, chiar daca dinamita alunga zburatoarele protejate si ameninta timidele tentative turistice.
Doar bune intentii
Erodate de intemperii, culmile celor mai vechi munti din Romania – si unii dintre primii formati pe continent – au dat nastere la creste zimtate si formatiuni uluitoare.
Geograful Ion Cornea facea urmatoarea descriere a Culmii Pricopanu-lui, de langa orasul Macin: „E unul dintre muntii cei mai salbatici si mai vrednici de vazut din toata Romania. Drept care, chiar daca, cititorule, te vei fi suit pe toti muntii Europei, sa te sui neaparat si pe Pricopanu. E unic in felul lui in toti muntii tarii: o avalansa de uriase blocuri granitice cazute din cer si ingramadite unele peste altele“.
Lucrurile care-i tin pe turisti departe de toate aceste frumuseti pot fi enumerate intr-o fraza: drumuri proaste, mijloace de transport insuficiente, lipsa totala a locurilor de cazare. Singurul hotel, cel din orasul Macin, e in refacere, vechile popasuri care mai functionau, de bine, de rau, pe vremea impuscatului, si-au inchis demult portile, restaurante nu-s. Nici macar pensiuni la localnici – doar bune intentii.
Turism de nisa si de tranzit
Exista totusi doua-trei agentii care aduc turisti straini in Macin. Sunt specializate in ecoturism, au parteneri in afara si ii vizeaza pe iubitorii de natura.
„In fiecare an – mai putin anul asta – am adus doua-trei grupuri de cate 10-16 insi“, spune Tibi Tioc, de la Tioc Reisen. Majoritatea vizitatorilor sunt ornitologi care, culmea, se arata incantati de pustietatea locurilor si de faptul ca aici nu au patruns inca betoanele si termopanele. E drept ca nu adasta prea mult in zona: vin din Delta, observa pasarile cateva ore, apoi pleaca mai departe, pentru a fi cazati la Amara.
In ciuda infrastructurii care lipseste, perspective pentru dezvoltarea turismului sunt, spune Viorel Rosca, seful Parcului National Muntii Macin. Anul trecut, povesteste acesta, s-a trezit cu doua autocare de suedezi. Oamenii au fost incantati. Anul asta, in iulie, si-au anuntat intentia de a descinde in zona nu mai putin de 30 de grupuri!
Excursii pe magar
Viorel Rosca spune ca au fost refacute si omologate sase trasee turistice, care pornesc tot din atatea localitati de la baza muntilor. Potecile au fost configurate astfel incat turistul sa poata trece prin puncte de belvedere, la limita zonelor de conservare speciala. Cei interesati pot sa beneficieze de serviciile unui ghid, biologul din parc le sta la dispoziţie.